Călător prin viață

Reteta aceasta am preluat-o de la soacra-mea, dar am adaptat-o dupa ingredientele avute in casa.
Asadar, se ia una bucata muschi de porc si se gateste intreaga. Se pune aceasta minunata bucata de carne la bait, eu am lasat-o 2 zile la bait la rece. Baitul l-am facut din:
- cateva linguri de ulei de floarea-soarelui ca nu suport mirosul uleiului de masline
- o mana de patrunjel proaspat, tocat si
- una de menta verde, proaspata si
- cateva fire de marar
- o caciulie de usturoi strivit cu latul cutitului
- cateva boabe de piper si mustar rasnite proaspat ca sa inunde amestecul cu aromele lor
- sare
Se unge muschiul cu acest amestec care te cucereste prin aromele sale si se pune la rece cel putin 24 de ore.
Inainte de a-l gati, se clateste carnita de resturile mari de bait (nu o spalati foarte bine, doar clatiti-o), se pune intr-o tava de sticla si se pregateste sosul.
Sosul l-am facut astfel:
 - coaja rasa si zeama stoarsa de la o portocala
- coaja rasa de la o lamaie si jumatate din sucul acesteia - eu am pus tot sucul si mi s-a parut cam acrisor sosul
- 2 linguri de boabe de mustar; acestea vor oferi textura sosului fiind putin crocante
- patrunjel, marar, menta proapat, tocate
- sare
- piper proaspat rasnit
- alte arome care va mai plac.

Se acopera tot muschiul cu acest sos, se inteapa putin carnea ca sa se patrunda mai repede, se acopea tava cu capacul de sticla sau cu staniol si se da la cuptor ~ o ora jumate, depinde de cat e de incins cuptorul.

Iese bun de te lingi pe degete! Se serveste felia de muschi pusa pe farfurie si acoperita cu doua linguri cu sos.

Sunt atat de incantat de pasca cu ciocolata pe care am facut-o de Pasti incat m-am hotarat sa mai creez o sectiune a blogului cu retete de care sunt mandru.

Am facut o pasca cu ciocolata cu blat de paine aproape inexistent. Blatul de paine avea alt scop, dar pentru ca nu am mai avut chef sa framant o mana de aluat am folosit aluatul de paine care a dospit la rece (a stat la frigider cam 2 ore pentru ca voiam sa incercam sa facem paine cu aluatel). Dupa ce a crescut de dadea jos din castron, am adaugat 2 plicuri de zahar vanilat si inca o mana de faina si l-am mai framantat o data. Am intins o foaie aproape transparenta cat sa nu se rupa si am asezat-o pe o tava rotunda de unica folosinta. Blatul a iesit in final foarte fraged si parca era din acela frantuzesc.

Crema, ca asta e cea mai importanta, am facut-o in felul urmator:
- am topit pe baie marina o ciocolata amaruie de 200 gr (se gaseste la Kaufland si e 4 lei tableta) care e foarte gustoasa, nu ca ciocolata de menaj care nu are niciun gust;
 - cand s-a topit, am adaugat un sfert de pachet de unt gras (nu creme tartinabile cu gust de unt);
 - am mai pus o lingura de smantana adevarata, grasa,
 - plus o cana de lapte (eu am pus o ceasca mica, doar ca sa-si redobandeasca luciul ciocolata) - daca puneti pea mult lapte, iese prea moale crema si trebuie sa mai adaugati nuca macinata sau alune macinate sau mai stiu eu ce...;
- am mai pus jumatate de esenta de rom si cateva picaturi de esenta de lamaie;
- nu am mai adaugat cacao pentru ca ciocolata era deja amaruie si nici zahar ca mi s-a parut destul de dulce, dar fiecare crema se face dupa gustul fiecaruia asa ca GUSTATI si adaptati-o dupa cum va place.
- dupa ce s-a mai racorit, am adaugat un albus batut spuma - nu il puneti cand e fierbinte crema ca iese omleta ;)).
Am adaugat aceasta crema minunata peste aluatul la fel de minunat, am presarat bucati de nuci si de alune si am dat-o la cuptor cam 50 de minute ca era foarte incins cuptorul. Eu am lasat o margine de aluat indoita peste crema si asa mi-am dat seama cand este coapta (aluatul era rumen).

In final, consistenta a fost grozava: blatul fraged si pufos, crema moale exact ca o ciocolata topita si alunele si nucile crocante. O minunatie!

                  Au trecut si Sfintele Sarbatori Pascale. A fost o ocazie de a ne aminti marele sacrificiu facut de Iisus pentru mantuirea poporului Sau. Spre deosebire de Craciun, am observat ca Pastele nu este o sarbatoare atat de comercializata. Nu ma intelegeti gresit, gasim toate gunoaiele si prostiile de vanzare pe la toate tarabele, dar parca iepurasul de Pasti nu a acaparat complet insemnatatea sarbatorii. E o emotie care vibreaza peste tot incepand cu Deniile din Saptamana Patimilor si pana in noaptea de Inviere, o emotie care nu are nicio legatura cu iepurasul, ci cu adevarata insemnatate a Pastelui. Noi, Crestinii, inca simtim un fior in Noaptea Invierii care ne gadila credinta si ne face sa fim mai buni. Acest lucru imi da speranta ca lumea in care traim poate nu e chiar asa rea si ca mai avem o sansa la supravietuire in viata asta si in cea de Apoi.

• Harta metrou: http://metrorex.ro
• Harta si informatii utile RATB: http://www.ratb.ro
• Aeroporturi: http://www.bucharestairports.ro/
• Gari: http://www.bucuresteni.ro/harta/gari_autogari_aeroport/, http://mersultrenurilorcfr.ro
• Hoteluri: http://bucuresti.wikia.com/wiki/Lista_mallurilor_din_Bucure%C5%9Fti
• Mall-uri: http://www.hotelbucharest.ro/
• Taxiuri: http://www.taximetre.ro/taxi/bucuresti/
• Scoli: http://www.ebucuresti.info/pages/educatie/scoli_bucuresti.html
• Licee: http://www.ebucuresti.info/pages/educatie/licee_bucuresti.html 
• Gradinite: http://www.gradinitebucuresti.ro/
• Spitale: http://www.paginamedicala.ro/cabinete-clinici-spitale/ 
• Restaurante, cafenele, baruri, s.a.: http://metropotam.ro/locuri-locatii-adrese-din-Bucuresti-Romania/

M-am hotarat sa scriu!

Nu sunt de profesie editor sau scriitor. Nici măcar o facultate de profil nu am facut. Am terminat Facultatea de Biotehnologii în anul 2013.  Vreau să scriu, să-mi împărtășesc părerile, frustrările și bucuriile în speranța că mai sunt oameni care gândesc la fel ca mine. Ideea de blog mi-a venit din cauza firii mele introvertite. Mă atașez foarte greu de oameni și nu-mi place să ies în evidență. Nu mă întelegeți greșit, nu sunt un ciudat închis în casă! Chiar pot spune că am mulți prieteni, dar nu toți imi cunosc sufletul. Știu, sună cam siropos, dar acesta e adevărul.